Marele An Cosmic – Sirius și Ceasul Giza

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dr. Johan Oldenkamp prezintă o interpretare ezoterico‑astronomică a complexului de la Giza, susținând că piramidele, Sfinxul și aliniamentele lor formează un ceas precesional menit să transmită cunoaștere despre ciclurile cosmice, în special despre ciclul lui Sirius și „Marele An” de ~26.000 de ani.

🧱 1. Giza ca mecanism geometric intenționat
Autorul argumentează că:
• Cele 11 piramide de pe platou nu sunt dispuse întâmplător.
• Există simetrii, proporții și aliniamente care sugerează un design matematic deliberat.
• Un cerc trasat peste complex atinge exact colțurile piramidelor mari și baza Sfinxului, ceea ce este interpretat ca un indiciu geometric intenționat.
• Un pătrat înscris în cerc se aliniază perfect cu laturile Marii Piramide și cu piramida mică din sud.
Aceste elemente sunt prezentate ca dovezi că Giza funcționează ca un instrument astronomic.

🔺 2. Sigiliul lui Solomon și triunghiurile precesionale
Prin trasarea unor diagonale între puncte cheie ale piramidelor și Sfinx, autorul obține două triunghiuri echilaterale suprapuse — simbolul cunoscut ca Sigiliul lui Solomon.
Acest simbol este interpretat ca:
• o reprezentare a dualității cosmic-lumină/întuneric,
• un indicator al ciclului precesional împărțit în două jumătăți:
• 13.000 ani de „întuneric”,
• 13.000 ani de „lumină”.

🦁 3. Sfinxul ca marker temporal: Leo + Aquarius
Sfinxul este interpretat ca un hibrid simbolic:
• corp de Leu (constelația Leo),
• cap uman asociat cu Vărsătorul (Aquarius).
Această combinație ar marca:
• începutul erei Leului (aprox. 10.950 î.Hr.),
• și tranziția viitoare către Vărsător (aprox. 2012 d.Hr.).
Astfel, Sfinxul devine un indicator al începutului și sfârșitului unui Mare An.

🌌 4. Aliniamentele Marii Piramide cu stelele
Autorul afirmă că canalele (shafts) din Marea Piramidă sunt orientate către:
• Sirius,
• stelele din Centura lui Orion,
• și alte stele legate de precesie.
Aceste aliniamente ar fi fost create pentru a marca un moment precis în timp.
Conform calculelor prezentate, momentul în care aceste aliniamente au fost perfecte ar fi:
2300 ± câțiva ani î.Hr.
Acesta ar fi „momentul zero” al ceasului precesional.

🕰️ 5. Orion și datarea precesională
Dr. Johan Oldenkamp afirmă că:
• cele trei piramide mari reprezintă Centura lui Orion,
• iar modul în care stelele răsăreau „orizontal” pe cer indică o dată aproximativă:
~10.950 î.Hr., începutul erei Leului.
Această dată este corelată cu:
• sfârșitul ultimei glaciațiuni,
• potopuri globale,
• și începutul unui nou ciclu civilizațional.

🌞 6. 2012 – începutul unui nou ciclu de lumină
Autorul susține că:
• 2012 marchează intrarea în jumătatea luminoasă a Marelui An,
• ceea ce ar însemna sfârșitul „sistemelor întunecate”:
• control,
• manipulare,
• diviziune,
• structuri sociale artificiale.
Se afirmă că urmează o perioadă de renaștere civilizațională.

🧿 7. Simbolurile ca limbaj dublu: esoteric vs. exoteric
Dr. Johan Oldenkamp încheie cu o discuție despre simboluri:
• Simbolurile au două niveluri:
• exoteric (pentru mase),
• esoteric (pentru inițiați).
• Această tradiție ar proveni din Egiptul antic și ar fi continuată în masonerie.
• Exemple:
• Soarele ca zeu (nivel exoteric),
• energia spirituală din spatele Soarelui (nivel esoteric),
• iar la nivelul cel mai înalt: Sirius ca adevărata sursă a cunoașterii sacre.

🔻 Concluzie generală
Dr. Johan Oldenkamp propune o interpretare simbolică și astronomică a complexului de la Giza, în care:
• piramidele formează un ceas precesional,
• Sfinxul marchează punctele de tranziție ale Marelui An,
• Sirius este steaua-cheie a cosmologiei egiptene,
• iar 2012 reprezintă începutul unui nou ciclu de lumină și renaștere.
Este o viziune ezoterică, speculativă, dar coerentă în logica ei internă.