Bucureștiul, locuit de peste 12.000 de ani
Deschide harta pe tot ecranul ↗
Bucureștiul este locuit de cel puțin 12.000 de ani, începând din zona Gării Regale Băneasa! Două așezări din Paleolitic (cca 1 mil. – 10.000 î.Hr.) sunt atestate pe malul Lacului Herăstrău – Floreasca, una la Dobroești și două la Buftea. În Epoca Neolitică (cca 6500 – 3500 î.Hr.) sunt atestate 33 de situri arheologice, în Epoca Bronzului (cca 3500 – 1150 î.Hr.) – 72, în Prima epocă a fierului (Hallstatt – cca 1150 – 450 î.Hr.) – 11, iar în A doua Epocă a Fierului (La Tène – cca 450 î.Hr. – sec. I d.Hr.) – 60. Mai exact, înainte de creștinism și Epoca Romană (sec. II – IV d.Hr.), sunt atestate peste 180 de așezări de oameni care au locuit în București și județul Ilfov.
În total, sub București și în județul Ilfov se află peste 300 de situri arheologice în care oamenii au trăit de la vânătorii Paleoliticului până în Evul Mediu. Un panou de muzeu le adună pe toate pe o singură hartă: Localizarea siturilor arheologice din zona București. Am fotografiat-o, am refăcut-o pătrat cu pătrat și am transformat-o într-o hartă interactivă pe care o puteți explora pe epoci.
Harta nu are nimic spectaculos la prima vedere: câteva sute de pătrățele colorate pe conturul județului Ilfov. Privită atent, ea arată însă un lucru rar: aceleași locuri au fost alese iar și iar, timp de câteva mii de ani. Harta este realizată pe baza unei hărți informative expuse la Muzeul de Arheologie al Municipiului București (Palatul Șuțu).
Ce arată panoul
Panoul marchează aproximativ 307 situri arheologice în București și în comunele județului Ilfov. Fiecare pătrat este un sit, iar culoarea lui spune din ce epocă este. Legenda, bilingvă română–engleză, are opt perioade:
| Culoare pe panou | Perioada | Datare orientativă |
|---|---|---|
| galben-portocaliu | Paleolitic | cca 1 mil. – 10.000 î.Hr. |
| oliv | Epoca neolitică | cca 6500 – 3500 î.Hr. |
| verde-lime | Epoca bronzului | cca 3500 – 1150 î.Hr. |
| galben-pal | Prima epocă a fierului (Hallstatt) | cca 1150 – 450 î.Hr. |
| albastru | A doua epocă a fierului (La Tène) | cca 450 î.Hr. – sec. I d.Hr. |
| roșu | Epoca romană | sec. II – IV d.Hr. |
| cărămiziu | Epoca migrațiilor | sec. IV – X d.Hr. |
| violet | Epoca medievală | sec. XI – XVIII |
Datările nu apar pe panou. Le-am adăugat noi, după cronologia folosită de obicei pentru Muntenia, și sunt aproximative.
Apa a ales locurile
Siturile nu sunt răspândite la întâmplare: se înșiruie de-a lungul apelor. Cel mai clar se vede pe Colentina. Pătratele urmează valea ei de la lacul Buftea, prin Mogoșoaia și Chitila, apoi prin salba de lacuri din nordul Bucureștiului, până la Pantelimon și Cernica.
A doua axă este Dâmbovița. Pe ea se adună siturile din vestul orașului, în jurul Lacului Morii, și cele din centru, spre sud-est. În sud-vest, Clinceni, Bragadiru și Măgurele formează un grup compact pe văile Ciorogârlei și Sabarului.
În nord, în jurul lacurilor Snagov și Căldărușani și al pâraielor din fosta pădure a Vlăsiei, siturile sunt mai rare și mai împrăștiate. Între râuri, pe câmpul deschis, pătratele aproape lipsesc. Cea mai mare densitate de pe toată harta este între Pantelimon, Glina și Cernica, unde Colentina se apropie de Dâmbovița.
Opt epoci pe aceeași hartă
Cele mai multe situri sunt din epoca bronzului, aproape un sfert din total. Urmează a doua epocă a fierului (geto-dacii) și epoca romană.
Paleoliticul are doar cinci situri, toate în valea Colentinei, între Buftea și Dobroești. Ce se vede pe hartă depinde și de cât s-a săpat: o epocă slab reprezentată poate fi pur și simplu mai puțin cercetată.
Locuri care au dat nume unor culturi
Câteva puncte de pe hartă au intrat în manualele de arheologie, pentru că numele lor a devenit numele unei culturi:
- Glina. De aici vine numele culturii Glina, de la începutul epocii bronzului. Lista Monumentelor Istorice înregistrează la Bălăceanca (comuna Cernica) „Tell-ul Glina”, un sit cu niveluri Boian și Gumelnița (neolitic) și Glina (bronz).
- Cernica. Pe malul lacului se află o necropolă neolitică a culturii Boian. La Căldăraru, în punctul „Iezerul”, LMI notează și o fază numită „Cultura Dudești, faza Cernica”.
- Lacul Tei (București). A dat numele culturii Tei, din epoca bronzului. La Fundenii Doamnei (comuna Dobroești), LMI înregistrează nivelul „Cultura Tei, faza Fundenii Doamnei”.
- Militari (București). Cartierul a dat numele culturii Chilia-Militari, a dacilor liberi din secolele II–III d.Hr. Pe panou, perioada apare cu roșu, ca „epoca romană”.
Alte puncte de pe hartă sunt cunoscute pentru monumentele lor: șirul de situri de pe malurile lacurilor Buftea și Buciumeni, „Movila Filipescu” de la Măgurele, mănăstirea de pe insula Snagov, Curtea Veche din centrul Bucureștiului și curtea domnească de la Afumați.
Harta, refăcută și interactivă
Am refăcut harta din mai multe fotografii ale panoului, unite într-o singură imagine. Fiecare pătrat a fost trecut pe hartă cu poziția și culoarea lui, apoi verificat din nou pe fotografiile originale. Rezultatul este o hartă pe care o puteți explora:
- Harta panoului. Siturile apar exact cum sunt așezate pe panou, iar perioadele se pot afișa sau ascunde din legendă.
- Fișa sitului. La atingerea unui pătrat apar perioada, datarea, zona, satul cel mai apropiat și un link către Google Maps.
- Harta reală. Siturile sunt așezate peste satele actuale ale Ilfovului, cu o precizie de aproximativ 1–3 km.
- Lista detaliată. Siturile sunt grupate pe zone, de la nord la sud, împreună cu siturile înregistrate în Lista Monumentelor Istorice pentru comuna respectivă.
Harta interactivă: Situri arheologice – București și Ilfov. Datele pot fi descărcate ca Tabel 307 situri (CSV), care se deschide în Excel și se poate importa în Google My Maps (Creează o hartă → Importă → alegi coloanele latitudine și longitudine) conține cele 307 situri de pe hartă, câte un rând pentru fiecare: număr, perioadă, datare, zonă, satul cel mai apropiat, coordonate GPS și codurile LMI care s-ar putea potrivi. Extras din LMI 2015 – Ilfov (CSV) conține siturile din Lista Monumentelor Istorice (Afumați–Lipia), cu cod, punct și datare.
Ce trebuie citit cu grijă
Harta este o reconstituire după fotografii, nu o publicație științifică:
- Culorile din nord. Zona Periș–Ciolpani–Snagov era luminată de un spot, așa că roșul se poate confunda cu cărămiziul, iar verdele cu galbenul.
- Numele siturilor. Panoul nu le dă. Satele indicate sunt estimări, iar corespondențele cu Lista Monumentelor Istorice sunt doar sugestii: un sit din aceeași comună, cu aceeași perioadă.
- Lista Monumentelor Istorice. Am putut folosi doar o parte din lista pentru Ilfov, satele de la Afumați la Lipia. Pentru București nu am avut acces la listă.
Surse
- Panoul Localizarea siturilor arheologice din zona București / Archaeological sites located in the Bucharest area, expusă la Muzeul de Arheologie al Municipiului București (Palatul Șuțu), fotografii proprii.
- Lista Monumentelor Istorice 2015 – județul Ilfov, Monitorul Oficial nr. 113 bis/15.II.2016 (copie ADRBI).
- Harta interactivă a siturilor.
